Cart is empty 
Ana-Maria Stancu trage valiza cu echipamente pe poarta școlii gimnaziale din comuna Luica, județul Călărași. În cutia grea, cu carcasă metalică, se află cheia spre o lume mult așteptată de copii – a lui Steve și Alex, din Minecraft, a roboțeilor care pot merge singuri la stânga și la dreapta, a dispozitivelor purtabile la încheietura mâinii, pe ale căror ecrane se pot scrie diferite mesaje.
Inițial, Ana-Maria Stancu, președintele Asociației E-Civis, venise să le predea noțiuni de tehnologie digitală copiilor din două clase.
„Am văzut în ochii lor atâta entuziasm și atâta dorință de a învăța, încât nu am putut să las pe nimeni pe dinafară”
Cele două clase s-au transformat în patru, toți elevii de gimnaziu ai școlii: „Am văzut în ochii lor atâta entuziasm și atâta dorință de a învăța, încât nu am putut să las pe nimeni pe dinafară”, explică ea. Este una dintre cele 10 școli din județele Călărași, Teleorman și Giurgiu, în care Asociația E-Civis a adus proiectul „Everyone Digital”.
Au ales școli din comunități cu provocări în încercarea de a reduce din dezavantajele pe care copiii din mediul rural le au în ceea ce privește accesul la resurse destinate învățării. În România, mai bine de un sfert din copiii de la țară părăsesc școala înainte de vreme, iar 38% nu reușesc să ia notă de trecere la Evaluarea Națională. Rezultatele lor la învățătură sunt mult mai slabe decât cele ale elevilor din mediul urban și au în spate dezavantaje adunate unul peste altul: sărăcia, lipsa infrastructurii școlare, lipsa de resurse educaționale ori lipsa de profesori de la sate sunt numai câteva. În Luica, de exemplu, elevii merg la toaletă într-o clădire aflată în curtea școlii care nu are canalizare.
Cum poți schimba jocul cu ajutorul programării
Prima oră este cu elevii claselor a cincea și de-a șasea, iar cea de-a doua, cu elevii claselor a șaptea și a opta. „Ați auzit de MineCraft?”, îi întreabă Ana-Maria. „Daaa”, spun copiii. „Deci știți cine sunt Steve și Alex?” „Daaa”, răspund entuziasmați elevii.
Pe proiectorul din laboratorul de informatică, elevii văd cum pot modifica, cu ajutorul elementelor de programare, mici situații din joc. Este o ilustrarea a faptului că poți schimba cu mintea ta lucruri.
Trainerul le spune că înainte să potrivească blocurile de cod pentru a-l face pe agentul din Minecraft să se miște trebuie să se gândească și să calculeze de dinainte pașii pe care acesta îi are de făcut. Adunați câte trei în jurul laptopurilor aduse de Ana-Maria, elevii cooperează să găsească o cale prin care agentul să îi deschidă ușa lui Steve. Copiii vor să adauge blocul „move forward”, iar unii dintre ei ating timid ecranul care funcționează în modul tabletă. Pe măsură ce avansează, devin mai încrezători și îl pun pe agent să execute sarcini mai complexe.
„Sunt copii care nu prea răspund la ora de matematică, iar aici au trecut repede de la un nivel la altul”
Scenariul se repetă la clasele a VII-a și a VIII-a. Elevii învață ce înseamnă o „buclă”, care face o anumită comandă să se repete de câte ori vrei, dar și o funcție, care încorporează o succesiune de comenzi.
Profesoara lor de matematică și informatică, Mariana Andrei, este uimită. „Sunt copii care nu prea răspund la ora de matematică, iar aici văd că fac, au trecut repede de la un nivel la altul. Este clar că metodele acestea funcționează și îi atrag. Au înțeles imediat ce înseamnă buclă, chiar dacă la informatică înțelegeau greu ce înseamnă structură repetitivă. Începusem să le explic în Pascal ce înseamnă structură repetitivă, ce înseamnă structură condițională, dar am văzut că la jocuri înțeleg mai bine și rețin mai ușor. Este mult mai simplu, rămân cu imaginea a ceea ce fac”, a văzut profesoara.
„E foarte interesant, m-a captivat foarte mult”
Andreea din clasa a șaptea face echipă cu colegii ei, încercând să mute agentul două căsuțe la dreapta. Se prind într-un final că, dacă dau comanda „întoarce la dreapta”, aceasta în sine nu îl pune în mișcare, așa că trebuie să îi adauge comanda „mergi înainte”. Nivel cu nivel, copiii devin mai siguri, propun, colaborează, încearcă, corectează. „E foarte interesant, m-a captivat foarte mult. Mi-a plăcut că m-a făcut să-mi folosesc mintea, că nu m-am plictisit”, spune Andreea la finalul orei. „Am ajuns până la ultimul nivel, nu mi s-a părut nimic greu. Aș mai vrea să am ore de genul acesta”, spune Andrei, un elev de clasa a opta. Două fetițe vor să rămână și în pauze să mai învețe – la mesele lor, ceilalți copii au dat comenzile, iar ele nu au apucat să lucreze pe calculator.
„Scopul este să îi îndrumăm înspre a folosi inteligent tehnologia”
Alături de Ana-Maria Stancu se află Ana Romanescu, Cloud Specialist la Microsoft, care a venit să le vorbească celor mici despre job-ul ei și despre cât de important este să accesezi, atunci când ai înmână un telefon mobil, site-urile care să te învețe câte ceva despre tehnologia digitală. Are 36 de ani și le povestește că a lucrat pentru prima oară pe un calculator când avea 20 de ani. Asta le dă cumva copiilor curaj – ei sunt mult mai mici și au mai mult timp înainte.
La orele următoare vor învăța cum se programează un MicroBit, dar și cum să își facă un CV în Word. „Scopul este să îi îndrumăm înspre a folosi inteligent tehnologia și să îi ajutăm să acceseze mai departe resurse educaționale online accesibile gratuit”, spune Ana-Maria Stancu despre proiectul „Everyone Digital” realizat în cadrul programului Alt Viitor, cu finanțare de la Microsoft România.
Diferențele în materie de oportunități de învățare ale copiilor din mediul rural față din cei din mediul urban sunt vizibile și consemnate de studii și statistici. Diferențele dintre educația pe care o primesc copiii români, în general, și cea primită de copiii din țările occidentale sunt consemnate de testele internaționale și de statistici ale Comisiei Europene și ale Băncii Mondiale. Un raport recent al Băncii Mondiale arată că nou-născuții din România de astăzi vor avea o productivitate de doar 60% când vor crește față de cât ar putea avea dacă ar beneficia de servicii de educație și sănătate de o calitate adecvată. În lumea următoarelor decenii, axată pe tehnologie și pe competențele digitale, mulți dintre copiii de astăzi ai României pleacă cu un dezavantaj. Vor concura pentru joburi cu oameni din toată lumea. Iar pentru angajatorii lor va conta ce știu, nu care sunt motivele pentru care nu știu.
O țară mai bună se construiește plecând de la un sistem de educație performant. Introducerea programării în procesul educațional deschide oportunități către joburi căutate și bine plătite și, mai mult decât atât, dezvoltă acele abilități care construiesc adulți ce pot face față unor provocări diverse: gândirea critică, rezolvarea unor probleme complexe și creativitatea. Platforma Republica vă prezintă oamenii care își doresc să schimbe felul în care învață copiii noștri. Susținem programul Alt Viitor, în care Microsoft România investește 1 milion de dolari. Este un proiect în care sunt implicate ONG-uri, 4500 de profesori și voluntari, o inițiativă care va sprijini dezvoltarea de competențe digitale pentru peste 11.000 de elevi. Îi veți cunoaște aici, le veți afla poveștile și veți vedea modul în care acești oameni pun umărul la construcția unui viitor mai bun pentru România.
